Ateroscleroza cerebrală este o afecțiune a vaselor de sânge din creier care poate evolua în tăcere ani de zile, fără simptome evidente. Atunci când nu este depistată și tratată la timp, poate provoca complicații grave precum accident vascular cerebral sau pierderi cognitive semnificative.
Vestea bună este că, printr-o detectare timpurie și un plan corect de îngrijire, există șanse reale de a menține o viață activă, claritate mentală și independență.
În rândurile următoare vei afla, pe înțelesul tuturor, ce înseamnă această boală, cum o poți recunoaște și ce măsuri practice te pot ajuta să îți protejezi sănătatea creierului.
Ce este ateroscleroza cerebrală și cum afectează creierul
Ateroscleroza cerebrală apare atunci când arterele care alimentează creierul cu sânge se îngustează din cauza depunerilor de colesterol, grăsimi și calciu pe pereții lor.
Această îngustare reduce fluxul de oxigen către creier, afectând funcționarea normală a acestuia și crescând riscul de complicații neurologice.
Cum se instalează îngustarea arterelor cerebrale – mecanismul bolii
Procesul de formare este lent și evoluează în timp:
- Etapa incipientă – depunerile pe artere sunt minime, fără simptome evidente.
- Etapa intermediară – fluxul sanguin poate fi redus cu până la 40%, apar amețeli și probleme de memorie.
- Etapa avansată – arterele se pot închide aproape complet, crescând riscul de AVC de peste 5 ori.
Fără intervenție, deteriorarea este progresivă și ireversibilă.
Cauze și factori de risc
Ce favorizează apariția aterosclerozei cerebrale
- Colesterol crescut (LDL) – principalul responsabil pentru depunerile arteriale
- Hipertensiune arterială – deteriorează pereții vaselor
- Fumat – accelerează îngustarea arterelor
- Diabet zaharat – crește riscul de leziuni vasculare
- Sedentarism și dietă dezechilibrată – favorizează acumularea grăsimilor în sânge
- Predispoziția genetică – istoricul familial crește riscul
Diferența față de alte boli vasculare
Nu trebuie confundată ateroscleroza cerebrală cu:
- Arterioscleroza – termen general pentru rigidizarea arterelor, nu doar depuneri de grăsimi
- Anevrismul cerebral – dilatarea unui vas de sânge, nu îngustarea lui
- Tromboflebita – inflamația și cheagurile din vene, nu din artere
Cum îți spune creierul că arterele sunt blocate – simptome de urmărit
Cum îți dai seama că este momentul să mergi la medic
- Amețeli persistente sau pierderea echilibrului
- Dureri de cap frecvente
- Pierderea memoriei sau dificultăți de concentrare
- Tulburări de vorbire ori înțelegere a limbajului
- Slăbiciune sau amorțeală la nivelul feței sau membrelor
Dacă aceste simptome apar brusc și intens, este posibil să fie vorba de un AVC, iar prezentarea urgentă la spital este vitală.
Mituri și adevăruri
Mit: „Dacă nu am simptome, nu am boala.”
Adevăr: Boala poate fi prezentă ani de zile fără semne vizibile.
Mit: „Ateroscleroza este doar la vârstnici.”
Adevăr: Poate apărea și la persoane tinere, mai ales cu factori de risc.
Pericolele depunerilor pe vasele cerebrale
Ce se poate întâmpla dacă nu intervii la timp
- Accident vascular cerebral ischemic
- Ischemie tranzitorie (mini-AVC)
- Declin cognitiv accelerat
- Demnță vasculară
Cum îți poate confirma medicul îngustarea circulației spre creier
Metode moderne de investigare
- RMN și CT cerebral – vizualizează zonele cu circulație deficitară
- Ecografie Doppler – evaluează arterele carotide
- Analize de sânge – măsoară nivelul colesterolului și al glicemiei
Tratamentul aterosclerozei cerebrale
Opțiuni medicale și schimbări în stilul de viață
- Medicamente pentru scăderea colesterolului
- Antihipertensive pentru controlul tensiunii
- Anticoagulante pentru prevenirea cheagurilor
- Dietă echilibrată cu fructe, legume, pește și cereale integrale
- Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool
- Exerciții fizice regulate
- În cazurile grave, intervenții chirurgicale sau minim invazive pentru redeschiderea vaselor
Pași pentru o recuperare eficientă după depistarea bolii
După diagnostic, viața nu se oprește, dar trebuie ajustată:
- Monitorizare medicală regulată (controale la 3–6 luni)
- Regim alimentar strict cu aport redus de grăsimi saturate
- Activitate fizică moderată (mers pe jos, înot, yoga)
- Gestionarea stresului prin tehnici de relaxare
- Respectarea cu strictețe a tratamentului prescris
Prevenirea aterosclerozei cerebrale
- Menținerea colesterolului și tensiunii arteriale în limite normale
- Adoptarea unei diete sănătoase
- Practicarea zilnică a exercițiilor fizice
- Evitarea stresului prelungit
- Renunțarea definitivă la fumat
Statistici și realități în România
- Aproximativ 20% dintre accidentele vasculare din România sunt cauzate de ateroscleroza carotidiană
- În 2023, peste 60.000 de români au suferit un AVC, iar o parte semnificativă avea ateroscleroză nediagnosticată
- Reducerea colesterolului LDL sub 100 mg/dl poate scădea riscul de AVC cu peste 30%
- Persoanele active fizic au un risc cu 40% mai mic de ateroscleroză
Știai că…
- Boala poate progresa fără niciun simptom vizibil timp de ani de zile
- Primele semne apar adesea după ce vasele sunt îngustate cu peste 50%
- Un control de rutină la neurochirurg în București poate detecta boala chiar înainte de apariția simptomelor
Întrebări frecvente
- Ateroscleroza cerebrală se poate vindeca?
Nu complet, dar poate fi controlată eficient cu tratament și schimbări în stilul de viață. - Este ereditară?
Da, există o predispoziție genetică, însă factorii de mediu au un rol decisiv. - Pot face sport dacă am ateroscleroză cerebrală?
Da, dar doar sub supraveghere medicală și cu activitate adaptată.
Ai grijă de sănătatea creierului tău – acționează din timp!
Dacă observi simptome care îți ridică semne de întrebare – amețeli persistente, tulburări de memorie sau vorbire, slăbiciune la nivelul membrelor – nu aștepta să se agraveze. Fiecare zi contează când vine vorba de sănătatea creierului.
Eu, Dr. Dan Martin, te aștept pentru o evaluare neurologică amănunțită, astfel încât să aflăm împreună cauza exactă și să stabilim un plan de prevenție sau tratament personalizat.
📞 Programează-te pentru o evaluare neurologică la 021 9268.
Surse și referințe
- „Cerebral atherosclerosis” – Wikipedia
- „Intracranial atherosclerosis: from microscopy to high‑resolution imaging” – NCBI
- „Atherosclerosis | Nature Reviews Disease Primers” – Nature
