Ce să faci când amețești: Un semnal de alarmă pentru sănătatea ta

Ce să faci când amețești

Amețelile sunt o problemă frecventă care afectează milioane de oameni în întreaga lume. Un exemplu comun este senzația de amețeli când te ridici din pat, care poate fi cauzată de fluctuații ale tensiunii arteriale sau alte afecțiuni.

Deși pot părea un simptom minor, amețelile pot indica probleme de sănătate mai serioase, mai ales atunci când apar frecvent sau sunt asociate cu alte simptome.

În acest articol, vom analiza cauzele, simptomele asociate și tratamentele pentru amețeli, alături de statistici și date importante care îți vor oferi o mai bună înțelegere a acestui fenomen.

Amețeala: disconfort banal sau semn al unei afecțiuni?

Amețelile reprezintă o senzație de instabilitate, dezechilibru sau „cap ușor”, care poate varia de la o senzație ușoară până la o senzație intensă de vertij (senzație de rotație a mediului înconjurător).

Ce sunt amețelile?

Potrivit unui studiu efectuat de American Academy of Otolaryngology, amețelile afectează aproximativ 15% din populația generală la un moment dat în viață. Ele apar mai frecvent la persoane cu vârste peste 40 de ani, crescând la 30% în rândul celor peste 65 de ani.

Tipuri principale de amețeli:

  • Vertij: o senzație de rotație, cauzată de probleme ale urechii interne.
  • Presincopă: senzația de leșin iminent, adesea legată de scăderi ale tensiunii arteriale.
  • Dezechilibru: senzația de instabilitate, asociată adesea cu probleme de coordonare.

Principalele cauze care pot duce la senzația de amețeală

Amețelile pot fi cauzate de o varietate de factori. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cele mai comune cauze ale amețelilor sunt:

  • Probleme de circulație (tensiune arterială scăzută sau ridicată).
  • Infecții ale urechii interne sau inflamații (vertij vestibular).
  • Deshidratarea: poate reduce aportul de sânge la creier, provocând amețeli.
  • Afecțiuni neurologice: scleroza multiplă, boala Parkinson, accident vascular cerebral (AVC).
  • Stresul și anxietatea: contribuie la apariția episoadelor de amețeală.

Grafic: Principalele cauze ale amețelilor la nivel global

Graficul ar putea arăta distribuția cauzelor amețelilor în procente, cum ar fi:

  • probleme de circulație (30%)
  • ureche internă (25%)
  • stres/anxietate (20%)
  • afecțiuni neurologice (15%)
  • alte cauze (10%).

De ce amețelile apar mai des la anumite persoane?

Studiile arată că anumiți factori cresc semnificativ riscul de amețeli:

  • Vârsta: Persoanele peste 65 de ani au de două ori mai multe șanse să sufere de amețeli decât persoanele mai tinere.
  • Sexul: Femeile sunt mai predispuse la amețeli, mai ales din cauza dezechilibrelor hormonale, inclusiv în timpul sarcinii sau menopauzei.
  • Probleme de sănătate preexistente: Bolile cardiovasculare și diabetul sunt factori majori de risc.

Statistici importante:

  • Aproximativ 40% dintre femeile peste 40 de ani raportează episoade ocazionale de amețeli.
  • Un studiu din 2020 arată că persoanele cu hipertensiune arterială au de două ori mai multe șanse să experimenteze amețeli frecvente decât cele cu tensiune normală.

Amețeală + alte simptome = motiv de îngrijorare?

Amețelile pot fi mai mult decât un simplu disconfort. Ele pot ascunde afecțiuni medicale grave atunci când sunt asociate cu alte simptome.

Ce pot ascunde amețelile

  1. Stare de oboseală și amețeli
    Oboseala extremă în combinație cu amețelile poate fi un semn de anemie sau hipotiroidism. Un studiu realizat în 2019 a demonstrat că 80% dintre pacienții cu anemie se plâng și de amețeli frecvente.
  2. Dureri de cap (cefalee) și amețeli
    Migrenele sunt o cauză comună de amețeli, în special la femei. 20-30% dintre persoanele care suferă de migrene raportează și episoade de vertij. În unele cazuri, durerile de cap severe însoțite de amețeli pot fi semne ale unui accident vascular cerebral (AVC), care necesită îngrijire medicală de urgență.
  3. Amețeală și greață
    Această combinație este frecvent asociată cu vertijul vestibular, o afecțiune a urechii interne care afectează sistemul de echilibru. În aproximativ 70% dintre cazuri, vertijul apare brusc și poate fi agravat de mișcarea capului.
  4. Vedere încețoșată și amețeală
    Când aceste simptome apar împreună, ele pot semnala probleme neurologice grave, cum ar fi AVC-ul sau tumorile cerebrale simptome. De asemenea, poate fi un semn de hipoglicemie severă la diabetici.

Când amețeala nu mai e banală – Semnele unei urgențe

Amețelile devin o urgență atunci când sunt însoțite de simptome precum:

  • Durere în piept.
  • Pierderea cunoștinței.
  • Dificultăți în vorbire sau confuzie.
  • Vedere dublă sau slăbiciune într-o parte a corpului.

Conform American Heart Association, aceste simptome sunt posibile semne ale unui accident vascular cerebral (AVC) și necesită intervenție medicală imediată. Un raport din 2021 arată că aproximativ 25% dintre persoanele care au suferit un AVC au prezentat amețeli ca simptom premergător.

Tratament pentru amețeli – Opțiuni eficiente în funcție de cauză

Tratamentul amețelilor depinde întotdeauna de cauza exactă care le provoacă. Poate varia de la medicamente simptomatice, la terapie fizică specializată, iar în cazuri rare – intervenții chirurgicale.

Important este ca fiecare pacient să beneficieze de un diagnostic corect și un plan personalizat. Alegerea celor mai bune soluții, inclusiv pastile pentru amețeli, trebuie să se facă întotdeauna sub supraveghere medicală.

1. Medicamente recomandate pentru amețeli

  • Betahistina – Este unul dintre cele mai eficiente medicamente pentru vertij, mai ales în afecțiuni ale urechii interne, cum ar fi boala Meniere sau labirintita. Studii clinice arată că peste 70% dintre pacienți resimt o reducere semnificativă a amețelii după administrare.
  • Antiemetice – Medicamente precum metoclopramida sau ondansetronul sunt prescrise în cazurile în care amețeala este însoțită de greață sau vărsături, oferind alinare rapidă.
  • Benzodiazepine (ex: diazepam, lorazepam) – Se folosesc pe termen scurt în episoade acute de vertij intens, dar cu mare prudență, din cauza riscului de sedare și dependență.
  • Antihistaminice (ex: meclizină) – Eficiente în anumite tipuri de vertij, mai ales cel asociat cu răul de mișcare sau tulburări vestibulare.

Atenție: Automedicația poate agrava simptomele. Doar medicul poate recomanda tratamentul potrivit în funcție de cauza reală a amețelilor.

2. Reabilitare vestibulară – tratament de bază în vertijul cronic

Terapia vestibulară este un tip de fizioterapie specializată, recomandată persoanelor care suferă de amețeli recurente sau dezechilibru cronic. Include:

  • exerciții de repoziționare (ex: manevra Epley, pentru vertijul pozițional paroxistic benign – VPPB)
  • exerciții de stabilizare a privirii și control al posturii
  • tehnici de expunere progresivă la mișcări care declanșează amețeala

Aproximativ 90% dintre pacienții care urmează aceste programe corect observă o reducere semnificativă a simptomelor.

3. Schimbări de stil de viață și recomandări utile

  • Hidratarea constantă previne amețeala cauzată de tensiune scăzută sau efort fizic.
  • Evitarea mișcărilor bruște sau ridicării rapide din pat poate reduce riscul de vertij.
  • Limitarea cofeinei și a alcoolului, care pot afecta sistemul vestibular.
  • Reducerea stresului, care este un factor agravant în multe forme de amețeală, inclusiv migrenă vestibulară.
  • Corectarea poziției gâtului și a spatelui, mai ales în cazul spondilozei cervicale.

4. Intervenția chirurgicală – doar în cazuri selecționate

Operația este rar necesară, dar poate fi luată în calcul atunci când amețeala este cauzată de:

  • boala Meniere severă și rezistentă la tratament
  • malformații sau tumori ale urechii interne
  • neurinom acustic (tumoră benignă a nervului vestibulocohlear)

 Intervențiile sunt realizate doar în centre specializate ORL sau neurochirurgicale, iar decizia se ia pe baza unor investigații complexe (RMN, teste vestibulare).

Ce să mănânci când ai amețeli

Dacă te întrebi ce să mănânci când ai amețeli, optează pentru mese echilibrate, care includ carbohidrați complecși și proteine, pentru a menține un nivel constant de energie.

Grafic: Nutrienți esențiali pentru combaterea amețelilor

Nutrient Surse principale Beneficii
Fier Spanac, carne slabă, linte Previne anemia
Vitamina B12 Ouă, pește, lactate Susține sistemul nervos
Magneziu Nuci, semințe, ciocolată neagră Ajută la relaxarea musculară
Carbohidrați complecși Ovăz, orez brun, quinoa Mențin glicemia stabilă

Când să programezi o consultație?

Programează o consultație cu Dr. Dan Martin dacă te confrunți cu următoarele situații:

  • Amețelile sunt frecvente și însoțite de simptome neurologice, cum ar fi vedere încețoșată, slăbiciune sau confuzie.
  • Ai antecedente familiale de afecțiuni neurologice sau AVC.
  • Episodul de amețeală a fost sever și a durat mai mult de câteva minute.

Mulți pacienți care au spus ulterior „m-am vindecat de amețeli” au beneficiat de diagnostic precis și tratamente personalizate oferite de specialist. Nu lăsa aceste simptome să îți afecteze viața, apelează la ajutor de specialitate!

Sursă de inspirație:

Comments are closed.